vineri, 2 martie 2012

Vai, suflete al meu, cat de adanca este coborarea ta in pacat!

Sus, sus sa avem, inimile! Sa le inaltam pe aripile rugaciunii!
Unde esti tu suflete?
Unde este lumina pura cea dumnezeiasca plina de Duh Sfant,  cu care ai fost botezat?
Cum ai ratacit tu, lumina cea dumnezeiasca!
Vai, suflete, vine ceasul regasirii celor vrednici pastratori de credinta pravoslavinca, celor inchinatori Tatalui si Fiului si tu te-ai pierdut pe drum! Unde esti tu suflete, cand pastorul cauta oile ratacite?

Sa cautam cu osardie LUMINA cu care Dumnezeu ne-a mangaiat sufletul in intunecimea veitii noastre!

"Vai mie, innegritule suflete! Pana cand de la rautati nu te mai curmezi? Pana cand zaci in lene? De ce nu'ti aduci aminte de infricosatorul ceas al mortii? De ce nu te cutremuri cu totul de infricosatoarea judecata a Mantuitorului? Oare, ce vrei sa raspunzi, sau cum vrei sa dai seama? Lucrurile tale stau de fata, spre mustrarea ta, faptele tale te vadesc, parandu'te. Deci, o, suflete! Vremea a sosit, alearga, apuca inainte si cu credinta striga: Gresit'am, Doamne, gresit'am Tie; dar stiu, Iubitorule de oameni, bunatatea Ta; Pastorule cel bun, nu ma desparti pe mine de la starea cea de'a dreapta Ta, pentru mare mila Ta. (Slava... de la Stihoavna de la Vecernia Duminicii Infricosatoarei Judecati)"


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu